Apa intrase în cuvinte. Câte o literă, pe la margine, mai juca impermeabilitatea, însă, pe ansamblu, se lichefiaseră. Luai un verb, îl mişcai puţin şi, numaidecât, îl auzeai clipocind. Bănuiam, cumva în lateral, uşa (credeam că este una singură). Dar numele îţi picura, se infiltra în sol, în pereţi. Greu să-mi dau seama dacă voi ajunge vreodată la mal.

Anunțuri