“A privit grădina simetrică; şi-a dat seama că e bătrân, inutil, ireal”, observa Borges. Abia dacă la o pagină distanţă, adăuga: “timpul, care roade castelele, îmbogăţeşte versurile”. Apoi, fără să o mai spună, a privit grădina simetrică. Nu mai era nevoie de nimic pentru a face din moarte un vers.

            Tot restul este material pentru cercetători şi fiinţe de mâna a doua.

Anunțuri