Zile prin geam – enumerare – , minute fără capăt şi curba fustei tale în ritm, fotografii de pomi făcuţi perete, văi goale fără tine, faleze prăbuşite şi pescăruşi mari cât o clipă, cât un sărut, o algă şi trei litere (le ştii), cu toate virgulele astea separându-ne de substanţa fragilă a substantivelor noastre, vară de seară, zero de aur, nimic turnat în gestul neatingerii şi ochii tăi minţind înlăcrimaţi de vreme, de vânt şi de nisipuri, cioburi de oameni care ne-au iubit (când mai eram), file de iarbă, vin sec de fruct oprit, lumini lichefiate, umbre de şolduri neajunse, tâmple-n şuviţe de păcat pe umăr, după-amieze-n demolare, spume de beznă fulgerând peisajul, arcuri de cer îndoite sub greutatea şoaptelor, ace de scenă, sfârcuri de venin, îţi las chiar tot ce am pierdut…

Anunțuri