Despre mine pot spune că eşti. Apoi: că merg deoarece respiri, că mă bucură un tei prăfuit de iulie deoarece ai plete negre (şi uneori eşti goală), deoarece toate rândurile astea (plus toate celelalte) sunt o formă greşită a celei mai stângace metafore încercând a sugera că nici urma pasului tău pe nisip nu poate fi rostită. În fine: că, dacă mă vezi, am o şansă (la un milion) de a primi un nume; şi că, atunci când mă numeşti, până şi răsăritul  capătă sens. Atât voi declara.

Anunțuri