Eu, dacă aş fi în locul meu, nu ştiu cum aş face. Hai, dă-mi un sfat. Eşti ireal de logică în asimetriile timpului. Ceva între gheaţă şi Dumnezeu – şi habar n-am cum să admir atâta minuţioasă imensitate. Ca şi cum, în loc de lume, ai fi compusă din cioburi de Bach. Ai observat că o sprânceană îţi coboară un pic atunci? Ori poate că e nevoie uneori şi de mine? Fie şi doar ca să te readun, să te iubesc aşa[1] numai o dată…


[1] Adică aşa.

Anunțuri