“Comoara Hestugmiţilor” se întrerupe un moment. Eram gata să public, astăzi, “Declinarea a VI-a”, dar am primit mesajul unui om pe care nu l-am văzut în viaţa mea. Suferă de o boală despre care a spus doar că-l va “încheia” în trei luni. A revenit în ţară pe 5 ianuarie, după ce medicii de la Viena s-au declarat învinşi. Mă roagă să-mi însuşesc două rânduri pentru o coincidenţă cu plete negre. Nici vorbă. Habar nu am cui aparţin (pletele, rândurile), însă le reproduc mai jos, imaginându-mi cum vor fi citite cândva:

            “Este momentul să mă iei de braţ. Nu pot să plec într-un alt chip, nu pot să-ţi pierd blestemul. Încrâncenarea ta contează cât o filă de iarnă dintr-o carte în flăcări”.

Anunțuri