Borges amintea că fiecare om este, în cele din urmă, toţi oamenii. Tu vei fi eu. Atunci ai să vezi. Dar (aşa cum ai surâs avertizându-mă cândva) să nu te aştepţi la reciprocă. Eu voi fi un contabil egiptean cu hemoroizi, un tată ceh fără gânduri ascunse şi foarte înalt, un sclav gepid, o baiaderă acneică, un imbecil din Milano, mai ştii, un pilot, o franţuzoaică toxicomană care îşi epilează umbra şi favoriţii. Am fost pierdut, însă tu existai. Acum, în absenţă, vei respira un soi de spectru fără culoare, neauzit şi absurd ca durerea sau timpul. Sunt un pic trist.

Anunțuri