De vreo 10 ani, avem în parcare un tip care face “GA”. Stă pe jos, printre maşini, printre câini, printre copii – şi face “GA”. În martie, a venit încă unul. Şi ăsta face “GA”. Plouă, e caniculă, bate vântul, cei doi fac – la unison – “GA”. Par fericiţi. Porumbeii şi rândunelele (care au găsit un cablu deasupra şi se balansează pe el) i-au umplut de găinaţ. În aprilie, a mai apărut unul. Ăsta nu face “GA”, dar îi priveşte pe ceilalţi doi şi, când fac ei, el cântă: “Unde-i unul nu-i putere, la nevoi şi la durere, unde-s doi…” etc. Uneori, ia bani pentru cântec, merge la chioşc, îi bea şi revine să cânte.

Anunțuri