Credeam că mă aşteaptă ceva spectaculos. După atâţia ani… Era o fabrică obişnuită, cu femei şi cu baticuri, şefi ocupaţi, un portar cam adormit şi câţiva băieţi care fumau în curte, printre lăzi. Copilul edentat îi supraveghea de la vreo 10 metri înălţime, cu aripile abia dacă deschise. În rest – nimic. Sunt bine. Foarte bine.

Anunțuri