Era un pic altfel. Trecutul, aripile, Marea şi oboseala tindeau a-l separa de rest. Avea un soi de aureolă neagră. Stătea singur la masă, trişa fără să joace. L-au respectat până la uitarea completă. Lumea trecea prin el ca prin absenţa lui: cum să-l compare cu alţii – de faţă? Când o femeie (de serviciu) l-a împins din greşeală, a căzut. Femeia s-a uitat sub masă. A curăţat apoi scrumul şi a mers mai departe.

Anunțuri