Zi de odihnă. Mâine (sunt două săptămâni până atunci) revin. Momentul optim pentru a tăcea. Merită. Să ne gândim ca pe nişte pietre sau ca pe oricare alte metafore nepotrivite. Că poate aşa n-o să mai minţi şi prin prezenţă.

            (Aş vrea să anuleze dracului cineva memoria literaturii, fiindcă n-am găsit în jur nici un obiect valabil, scutit de istoria banalului, ca să-l pot numi în loc de încheiere).

Anunțuri