Mă trag din vremuri nostime, când “fără” însemna mai degrabă ceva puternic, autentic. Erau ţigări fără filtru, cafea fără înlocuitori, filme fără tăieturi. Am ajuns în alte vremuri nostime, în care “fără” înseamnă mai degrabă ceva estropiat, gângav, amabil ca un sedativ administrat sub neoane: bere fără alcool, ţigări fără nicotină, dulciuri fără zahăr, cafea fără cofeină, sex fără atingere (online), discuţii fără vorbe ( cu ;), de pildă).

            (Explicaţia diferenţei, conform unor specialişti, constă în aceea că, demult, anumite cuvinte erau obligatorii, iar anumite cuvinte erau interzise. Acum e invers).

Anunțuri