Am afirmat în repetate rânduri că statistica mi se pare o glumă. Tocmai de aceea, m-am gândit să încerc un portret statistic al Personajului care, cu o tenacitate impresionantă, mă invită zilnic să joc diferite jocuri online.

De cele mai multe ori, este vorba despre o femeie de 40-50 de ani, cu studii medii. Suferă de obsesia familiei – pe care o are, pe care ar putea să o aibă ori pe care a avut-o. Publică întotdeauna citate privitoare la raporturile dintre sexe. Uneori este feministă, alteori este misogină, de fiecare dată lumea pare a fi un pretext (naiv, solemn ori sadic) pentru experienţa ei personală. Tot astfel şi cultura: Paler, Nietzsche, Sfântul Ioan Chrysostomos, Einstein, Urania şi Monica Tatoiu se referă – mai făţiş, mai pe ocolite – la ea. Sceptică, preferă compania florilor, a câinilor, a pisicilor, a copiilor care cântă “Rigoletto” la 2 ani şi jumătate, a avertismentelor privind substanţele nocive din biscuiţi, precum şi a bancurilor despre soţi. În fine, preferinţele muzicale oscilează între Bob Dylan şi Florin Bogardo (uneori confundându-l pe Richard Clayderman cu Chopin sau  cu Beethoven).

            Ca să evit acuzaţia de părtinire sexistă, voi spune că, pe locurile fruntaşe, am găsit şi un mascul. Ceva mai tânăr, evită florile, dar se abţine greu de la căţei. Citează din Patapievici, Stephen King, diverşi războinici ori călugări din Extremul Orient şi uneori este interesat de situaţia din Siria, Ucraina, Coreea sau Timişoara (’89). Te invită la concerte prin cluburi, ştie ce a mai descoperit un grup de cercetători britanici, scrie poeme care îl învecinează cu Milton, Quevedo, Byron şi Puya. O să aibă firma lui. Apără cauze rare (pescuitul cu harponul în Dâmboviţa, dreptul de a te închina în chiloţi, alpinismul pe obiective militare ş.a.m.d.). E foarte zeflemitor şi singur. Jocurile sale sunt aproape întotdeauna cu mafioţi.

Anunțuri